Ideea de case pasive a aparut pentru prima oara, intr-o discutie intre profesorul Bo Adamson de la
Universitatea Lund (Suedia) si fizicianul german Wolfgang Feist de la Institutul de Case si Mediu (Germania), in anul 1988.
Desi inca de la mijlocul anilor '80, in constructia noilor cladiri din Danemarca si Suedia erau cerute anumite standarde privind izolatia si consumul redus de energie, cei doi au dus aceste cercetari mai departe si au pus bazele si dezvoltat conceptul de "casa pasiva".
Au stabilit mai apoi si niste standarde conform carora cladirile puteau fi numite "case pasive". Casele pasive au fost definite de cei doi ca si constructii care au un consum extrem de redus in ceea ce priveste incalzirea, neavand nevoie de incalzire activa, in conditiile de clima ale Europei Centrale.
Astfel de case, puteau fi tinute calde in mod "pasiv", doar prin sursele interne de caldura deja existente, prin energia solara care intra prin ferestre, cat si prin minima incalzire a aerului proaspat care intra din exteriorul cladirii, in interiorul ei.
Pornind de la aceste teorii, si prin cercetarile ulterioare pe care le-au facut, a fost construita prima casa pasiva in 1990, in Darmstadt (Germania), iar casa a fost ocupata de catre proprietari in anul urmator.
De atunci au fost construite zeci de mii de case pasive, cele mai multe in Germania, Austria si in tarile scandinave, iar restul, in tarile din Uniunea Europeana si chiar peste ocean in Statele Unite.
Anumite standarde, revizuite si finisate in timp, pentru astfel de case, au fost create de catre Passivhaus-Institut - fondat in septembrie 1996, la Darmstadt - si aceste standarde sunt foarte stricte.
Pentru constructiile certificate ca si case pasive - dupa aceste standarde, ele trebuie sa indeplineasca urmatoarele:
Pe langa ca o astfel de casa este frumoasa, moderna si confortabila, ea te poate scuti chiar cu pana la 90% de cheltuielile de incalzire si energie electrica.
Desi inca de la mijlocul anilor '80, in constructia noilor cladiri din Danemarca si Suedia erau cerute anumite standarde privind izolatia si consumul redus de energie, cei doi au dus aceste cercetari mai departe si au pus bazele si dezvoltat conceptul de "casa pasiva".
Au stabilit mai apoi si niste standarde conform carora cladirile puteau fi numite "case pasive". Casele pasive au fost definite de cei doi ca si constructii care au un consum extrem de redus in ceea ce priveste incalzirea, neavand nevoie de incalzire activa, in conditiile de clima ale Europei Centrale.
Astfel de case, puteau fi tinute calde in mod "pasiv", doar prin sursele interne de caldura deja existente, prin energia solara care intra prin ferestre, cat si prin minima incalzire a aerului proaspat care intra din exteriorul cladirii, in interiorul ei.
Pornind de la aceste teorii, si prin cercetarile ulterioare pe care le-au facut, a fost construita prima casa pasiva in 1990, in Darmstadt (Germania), iar casa a fost ocupata de catre proprietari in anul urmator.
Anumite standarde, revizuite si finisate in timp, pentru astfel de case, au fost create de catre Passivhaus-Institut - fondat in septembrie 1996, la Darmstadt - si aceste standarde sunt foarte stricte.
Pentru constructiile certificate ca si case pasive - dupa aceste standarde, ele trebuie sa indeplineasca urmatoarele:
- energia utilizata pentru incalzirea si racirea cladirii sa nu depaseasca 15 kWh/m2 pe an SAU maximumul de energie utilizata pentru incalzire sa fie de 10 W/m2
- consumul total de energie primara (electricitate, etc.) nu trebuie sa depaseasca 60 kWh/m2 pe an
- cladirea nu trebuie sa piarda aer mai mult de 0.6 ori decat volumul casei pe ora la 50 Pa (0,0073 psi)
Aceste constructii extraordinare sunt caracterizate de o forma compacta ca sa se reduca aria suprafetei, sunt orientate cu ferestrele catre sud in Emisfera Nordica, sunt construite din materiale ecologice, dense si usoare, care mentin o temperatura stabila in interior, insa lasa peretii sa respire.
Casele pasive au peretii super-izolati, geamurile sunt de tip termopan din 3 foi, care nu lasa sa treaca razele ultraviolete, dar retin caldura in interiorul cladirii si au sisteme de circulatie si incalzire a aerului proaspat care vine din exteriorul cladirii.
De asemenea, pentru a minimiza consumul total de energie electrica, in design-ul caselor sunt preferate tehnici de iluminare pasiva, surse de energie care consuma putin, cum ar fi led-urile si sunt utilizate panourile fotovoltaice. sau sisteme de captare a energiei solare.
Daca va intereseaza constructia unei astfel de case, conform normelor si standardelor precizate de fondatorii acestui concept, va putem ajuta sa o aveti in cel mai scurt timp posibil, in frumoasa localitate Sacele, langa Brasov.
Casele pasive pot fi numite "case ale viitorului", pentru ca tot mai multe locuinte se vor orienta catre aceste standarde. Costurile pentru constructia unei asfel de case sunt doar cu 10% mai mari decat in cazul unei case obisnuite, in schimb aceasta casa poate deveni independenta energetic si prin economiile ulterioare pe care le veti face la costurile de intretinere, achizitia acestei case, se va transforma intr-o investitie inteligenta pentru dumneavoastra si familia dumneavoastra.
Casele pasive pot fi numite "case ale viitorului", pentru ca tot mai multe locuinte se vor orienta catre aceste standarde. Costurile pentru constructia unei asfel de case sunt doar cu 10% mai mari decat in cazul unei case obisnuite, in schimb aceasta casa poate deveni independenta energetic si prin economiile ulterioare pe care le veti face la costurile de intretinere, achizitia acestei case, se va transforma intr-o investitie inteligenta pentru dumneavoastra si familia dumneavoastra.
Comentarii
Trimiteți un comentariu